Наш опрос

Были ли Вы донором крови?

Никогда не сдавал(а) кровь
Нет, у меня противопоказания
Да, однократно
Да, многократно
Хочу сдать, но не знаю как


Результаты
Другие опросы

Всего голосов: 434
Комментарии: 0

Главная  Лучшие    Популярные   Список  
Psihologia maselor
Психология

Secolul XX e un secol cu o zguduitoare istorie.” Noi nu numai am trecut
printr-o criza complicata a vietii social-politice ci ne-am pomenit in fata
unor probleme teoretice absolut noi. Am experimentat cu dezmembrarea unor
forme a gindirii politice. Problemele trecute cu vederea de ginditorii
sec.18-19 au iesit pe neasteptate pe prim plan. Cea mai importanta
caracteristica a evolutiei gindirii politice contemporane devine aparitia
noii puteri : puterea constiintei mitice. Aceasta a ridicat pe valul
schimbarilor noul detinator al puterii : multimea.”

          Traim  o  epoca  a  maselor   individul  dizolvindu-se  in
mlastina   multimi conformiste.”Tendinta spre conformism in societatea
contemporana e mai adinca decit altadata ;  standartizarea  gindurilor  si
actiunilor  au  o  anvergura  nationala  si  chiar continentala”. Aceasta
a  impulsionat  aparitia  noii  stiinte: psihologia multimii care a
elucidat   esenta  irationala  a  maselor   si  pericolele  legata  de
aceasta   realitate.

          ”Importanta elementelor irationale in politica se poate pentru
totdeauna lega de numele lui G.Lebon, primul teoretician al psihologiei
multimii. Subliniind, cu unele exagerari, realiile comportamentului uman in
conditiile unei multimi, autorul ne-a stabilit in fata unor fenomene
periculoase , care erau cunoscute dar nu erau luate in seama si astfel a
zguduit conceptia traditionala a individualitatii umane pe care se baza
doctrina clasica a democratiei si legenda revolutionara democratica.

         Pe de alta parte politica clasica ignora cunostintele elementare
privind psihologia multimii. Dizolvindu-se in masa individul isi pierde
interesele personale pentru a se supune celor comune, sau mai bine zis
prezentate drept comune de catre lideri. Orice politica ce se bazeaza pe
interesele si ratiunea omului, indeosebi in societatea de masa priveste
totul in rozul teoriilor economice si sociale abstracte.Ea nu vede omul in
toata complexitatea sa, trecind cu vederea emotiile, memoria, dorintele si
miturile sale. Propriile iluzii ea le considera reale. Creata si condusa de
modele stiintifice, o astfel de politica clara si logica ar fi binevenita
unui grup de filozofi, oameni de stat si savanti, insa maselor acesta
politica le este absolut straina.

         “Politica este o actiune neintrerupta si da nastere unor structuri
permanent active prin acesta fiind identica economiei, insa politica este
superioara economiei introducind in joc sentimente, pasiuni, convingeri
nesupunindu-se regulilor contabilitatii”

          Multimea detroneaza bazele democratiei , zidite de burghezia
liberala si renascuta de sociali-democrati. Cei din urma au tins spre o
guvernare prin intermediul unei elite alese prin intermediul votului
universal. Politica lor, determinata de realiile economice si care refuza
sa observe realiile psihologice, este sortita unei permanente
instabilitati. Au o conceptie eronata privind natiunea, societatea, epoca.
Dar anume o astfel de epoca revolutionara si atrage dupa sine multimile. Si
ele necesita o noua politica. In fine economia, stiinta urmeaza legile
istorice, iar politica trebuie sa urmeze legile naturii umane.Orinduirea
contemporana s-a bazat pe mitul egalitatii umane, iluzia egalitatii insa
este detronata de dura realitate.”E o permanenta inegalitate intre oameni,
ei impartindu-se in doua categorii: lideri si condusi. Ultimii sunt o
majoritate ce necesita existenta unei autoritati care ar lua deciziile si
careea s-ar putea pe deplin supune.”Stihiinic multimea tinde nu spre o
democratie ci spre o dictatura, aceasta tendinta fiind un perpetuu factor
de destabilizare sociala si izvor al pericolului pentru societatea
democratica contemporana.

          Stabilitatea societatilor occidentale a instaurat ideea precum ca
masele nu ar fi un element social si nu ar prezenta un pericol deosebit.
Aceasta conceptie ar arata urmatoarele : multimile sunt grupari de oameni
ce se aduna in afara institutiilor si in contrariul lor, pe o baza
temporara; asadar multimile sunt asociale si asocial formate. Ele sunt
rezultatul descompunerii continue a grupurilor si claselor. Membrii
multimii, plebsul, ar fi oameni ce nu apartin unor structuri sociale
anumite, ce exista in afara structurilor sociale, fiind restrinsi in ghetto
si downtown fara o ocupatie si scopuri stabile, traind in afara legii si
obiceiurilor. Oricum s-ar crede ca asa este. Respectiv pentru un sociolog
multimea nu ar fi un fenomen autentic, nici semnificativ sau nou, este doar
un epifenomen. Societatea este ordinea, iar multimea dezordine, si in fine
mai mult un fenomen colectiv decit social. Insa aparitia unor conceptii
atit de consensuale au fost generate de un subtil specific. Societatea ce
are o puternica baza practica si juridica, e toleranta fata de fenomenele
nonconformiste. Natura lor asociala, anormala, nu afecteaza stabilitatea
lucrurilor. Insa cind o societate se zguduie sub atacuri externe, atunci
pericolul securitatii interne si externe amplifica riscul ce-l prezinta
aceste fenomene de masa pentru societate. Si ele incep a fi socotite drept
periculoase si anormale si multimile de muncitori incep a fi analizate in
termeni psihiatrici si criminologici.

          Psihologia multimii a raspuns la aceasta stare de lucruri prin
descoperirea celor trei elemente constitutive ale noii stiinte:
              1.masele sunt un fenomen social;
              2. fenomenul de sugestie explica dizolvarea individului in
multime;

              3. hipnotizarea este modelul comportamental al liderului in
masa.

         S-a si formulat un sistem de conceptii privind fenomenul multimii,
sistem constituirea caruia este legata de numele  marelui teoretician al
domeniului: Gustav Lebon. Conceptiile ar fi urmatoarele:

              1. Multimea in sens psihologic este o comunitate umana, ce
este caracterizata de o comuniune psihica si nu este o adunare de indivizi
intr-un loc oarecare.

Дополнительно по данной категории

25.07.2010 - Эмоции и язык
26.04.2010 - Эмоции
26.04.2010 - Эмоции
26.04.2010 - Эмоции в жизни человека
26.04.2010 - Эмоции и способы управления ими
26.04.2010 - Эмоции и чувства
26.04.2010 - Эмоции и чувства
26.04.2010 - Эмоции: функции и особенности их проявления
26.04.2010 - Эмоционально-чувственные и волевые психические процессы

Кабинет пользователя

Здравствуйте,
Гость
Регистрация или входРегистрация или вход
Забыли пароль?Забыли пароль?

Ник:
Пароль:
Код:Секретный код
Повторить:

Рейтинг@Mail.ru Rambler's Top100


The release is prepared by Med4Net.ru